vineri, 28 ianuarie 2011

Ziua Culturii Naționale- Contribuții lalomițene la Cultura Națională.

            ‎15 ianuarie,Ziua de naştere a marelui poet Mihai Eminescu a devenit, oficial, Ziua Culturii Naţionale: un gest, credem, binevenit, care servit în modul potrivit poate fi o zi în care să ne amintim că o naţiune are forţă prin cultura ce o reprezintă.
            Ziua Culturii Naţionale va fi, în viziunea noastră, o zi în care nu numai că celebrăm un mare creator, dar şi o zi de reflecţie asupra proiectelor culturale de interes naţional.
           
Muzeul Judeţean Ialomiţa a găzduit sâmbătă, 15 ianuarie, de Ziua Culturii Naţionale, prima ediţie a Simpozionului cu tema ,,Contribuţii ialomiţene la cultura naţională”.

Simpozionul a fost moderat de Dr. Florin Vlad, director al Muzeului Judeţean Ialomiţa.
În cadrul acestei manifestări au fost prezentate comunicări de strategie culturală, istorie, arheologie, literatură, mediu şi turism.
Primul dintre invitaţi, scriitorul Gheorghe Dobre , Preşedintele Asociaţiei Culturale Helis, asociaţie care, în momentul de faţă, numără peste o sută de membri, a prezentat ,,Activitatea Asociaţie Culturale Helis în anul 2010”. Scriitorul Gheorghe Dobre, sufletul acestei publicaţii, a precizat că revista ,,Helis” ne reprezintă şi că noi toţi facem posibilă apariţia ei.
Ionel Constantin, Directorul Direcţiei Municipale pentru Cultură, Sport şi Tineret, ne-a vorbit despre proiectele culturale slobozene. În discursul sau ne aduce la cunoştinţă faptul că Cinematograful Galax, face parte dintr-un proiect amplu de restaurare.De asemenea, domnia sa a mai adaugat faptul că anul acesta va ieşi de sub tipar monografia Municipiului Slobozia.
Faptul că Ziua Culturii Naţionale a fost fixată pe 15 ianuarie, înnobilează această zi, în care nu numai că îl comemorăm pe marele poet Mihai Eminescu, dar este şi o zi de reflecţie asupra culturii ialomiţene, a mai adăugat dânsul.
Următorul pe lista invitaţilor, Ec. Ilie Cioacă, Director în cadrul Consiliului Judeţean Ialomiţa, ne-a prezentat ,,Proiectele Culturale în strategia judeţului Ialomiţa”. Domnul Cioacă a început discursul prin a ne aduce la cunoştinţă că ,, Eminescu este în noi, în cultura noastră. Pe acest pământ binecuvântat de Dumnezeu, avem multe valori, valori care la rândul lor trebuie promovate; trebuie sa dezvoltam tot ceea ce judeţul deţine. Este meritul Consiliului Judeţean Ialomiţa care  a gasit mijloacele financiare pentru a menţine cultura în judeţul nostru.”
Din proiect face parte şi situl arheologic naţional prioritar, Oraşul de Floci (comuna Giurgeni) - locul de naştere al marelui voievod Mihai Viteazul şi prima capitală a judeţului Ialomiţa.
În urma programului de punere în valoare a acestui obiectiv istoric, zona tinde să devină un important centru turistic pe harta judeţului Ialomiţa.
Oare câţi dintre turiştii care străbat grabiţi drumul spre Marea Neagră ştiu că înainte de a trece podul peste Dunare, între Giurgeni şi Vadul Oii, au trecut pe lângă campul unde, odinioară ,a fost vatra unui oraş medieval?
Prof. Elena Pacala, Director în cadrul Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Ialomiţa, a prezentat ,,Atribuţiile DJCPN în promovarea patrimoniului judeţean- parte a culturii naţionale”. Domnia sa vorbeşte despre un program de restaurare din care fac parte monumentele istorice şi despre demersurile jurnalistice care cuprind monumente de for public. Doamna Elena Pacală a amintit activitatea celor doi oameni de cultură, Anghel Papacioc şi Stefan Damian, pentru care s-a ţinut un moment de reculegere. Dumnezeu să-i odihneasca în pace!
Prof. Şerban Codrin a prezentat comunicarea ,,250 de ani de la naşterea baronului Johannes von Budai, creatorul celei mai importante opere din literatura română”. Discursul domniei sale debutează prin scurta biografie a scriitorului Ion Budai-Deleanu, autorul operei ,,Ţiganiada”, descriind importanţa acesteia şi subliniind totdată că ,, Ţiganiada rămâne opera numărul unu în literatura română şi că, dacă germanii ar fi avut-o ar fi considerat-o epopee.
Prof. Vitalie Buzu, de la Colegiul Naţional ,,Mihai Viteazul “ Slobozia ne-a prezentat  ,,Dispariţia Oraşului de Floci”.
Oraşul de Floci a fost prima capitală a judeţului Ialomiţa şi conform scrierilor lui Nicolae Iorga, aici a trăit multă vreme mama lui Mihai Viteazul . Păstrată în istorie ca Doamna Teodora, l-a născut lângă Giurgenii de astăzi, cel mai probabil în anul 1558, pe viitorul domn , Mihai dintr-o legatură cu Pătraşcu cel Bun.
Oraşul a decăzut datorită războaielor ruso-turce duse în zonă în secolul al XVIII-lea, dar şi schimbării parţiale a cursului Dunării. În locul oraşului s-a format comuna Piua-Petrii, dispărută şi ea în urma inundaţiilor din prima parte a sec. al XX-lea.
Majoritatea istoricilor sunt de părere că denumirea Oraşului de Floci provine de la comerţul cu lâna (flocus) practicat de oierii ce coborau în zonă, în timpul transumanţei.
Mai multe campanii de săpături arheologice au scos la iveală numeroase urme ale vechiului centru urban: trei biserici şi trei necropole, locuinţe, ceramică.
Domnul Alexandru Bulandra, Directorul Bibliotecii Municipale ,,Constantin Ţoiu”, Urziceni  ne prezintă  ,,Fenomenul Mioritic – simbolul viu al culturii naţionale”.
Dumnealui porneşte o anchetă literară plecând de la note informative, martori ,reconstituiri şi ,,testul cunoaşterii surselor”. Scopul acestei anchete este demonstrarea paternităţii poetului de la Mircesti, Vasile Alecsadri, toate acestea pentru a afla dacă Miorita este o baladă populară sau o lucrare cultă.
Specialiştii muzeului: Dr. Emilia Corbu ,,Premisele cercetarilor arheologice de la Vlădeni-Popina Blagodeasca” , Dr. Elena Renţa ,,Cercetări arheologice de salvare la Ciulniţa, jud. Ialomita” , Dr. Florin Vlad, muzeograf Catalina Cernea, Ioan Cernău  ,,Vechii locuitorii ai Ialomiţei în mileniul V i.Hr.", Dr. Gheorghe Matei, Radu Coman ,,Cercetări arheologice la Oraşul de Floci în anul 2010” , au prezentat pe rând comunicări cu privire la istoria din spatele arheologiei.
Prof. Petre Teodor, Coordonatorul Sucursalei ,,Cygnus” Ialomiţa a Societăţii Ornitologice Române, ne-a încantat printr-o comunicare susţinută de o prezentare Power-Point cu tema ,,20 de ani de activitate ornitologică în judeţul Ialomiţa”.
Florin Munteanu, Preşedinte al Fundaţiei de Turism şi Ecologie a Dunării de Jos ,, Ciulinii Bărăganului” - a susţinut comunicarea cu tema ,,Turism şi natură în Ialomiţa” .
La simpzion au participat scriitori, poeţi, istorici, oameni de cultură, dintre care  cei mai mulţi sunt membri ai Asociaţiei Culturale Helis: Vasile Aionesei, Radu Vasile, George Stoian, Ion Popa, Florin Ciocea, Vasile Iordache, Nicu Teoharie, Dan Elias, Mihai Drăgoi,Vasile Pană, Titi Damian, Ion Alecu, Ion Neşu, Jean Cheptea.
Din partea presei au fost prezenţi reprezentanţi de la posturile de radio si televiziune din Slobozia, Radio Campus, Antena1, săptămânalul Ialomiţa.
Ziua de 15 ianuarie a marcat 161 de ani de la naşterea marelui poet Mihai Eminescu. Tot în această zi am sărbătorit şi ,, Ziua Culturii Naţionale”, la care creaţia eminesciană a avut o contribuţie aparte la cultura naţională.
Este un prilej ca, în această zi , să ne amintim şi să reflectam asupra priectelor de interes naţional, să spunem ce am facut şi, mai ales să ne gândim şi  să facem ceea ce nu am făcut.

 Muzeul Judeţean Ialomiţa
Biroul Relaţii cu Publicul, Liliana Burlacu

joi, 27 ianuarie 2011

Colecțiile Muzeului


           

          Muzeul este ,,odaia în care sunt adunate lucruri importante despre neamul nostru". (Dimitrie Cantemir).   
            În cadrul Muzeului Judeţean Ialomiţa sunt expuse colecţii ce înfăţişează istoria locală, vestigii arheologice, neolitice, geto-dacice, obiecte care vorbesc despre cultura şi ocupaţiile ialomiţene.
            Colecția de arheologie este constituită din obiecte ce aparțin unor perioade istorice diferite, începând din neolitic și până în plină epocă medievală. Această colecție , cuprinde de asemenea, cea mai veche mărturie de faună preistorică documentară pe teritoriul ialomițean și anume, fragmente de Mammuthus primigenius (300.000 de ani), descoperite la Piscul Crasani și Fetești-Vlasca. De asemenea, colecția cuprinde și câteva exemplare de amoniți (moluste, cefalopode, ce au apărut acum aproximativ 400 milioane de ani, în Devonian, și au dispărut acum 65 milioane de ani, la sfârșitul Cretacicului, odată cu dinozaurii), prelevați de actualul director al muzeului, arheolog Florin Vlad, din rezervația fosilieră Hârșova Jud. Constanța.

Cea mai mare parte dintre obiectele aparținând acestei colecții sunt expuse astăzi la Muzeul Județean în cadrul expoziției tematice ,, Evoluția comunităților umane în bazinul Ialomiței , Omul și Râul". Artefactele ce aparțin culturilor neo-eneolitice (mil. V-IV a.Chr.), oferă prilejul cunoașterii creației materiale și spirituale a comunităților umane, sedentare, legate organic de marile centre de civilizație din Peninsula Balcanică și Orientul Apropiat.
Din epoca metalelor cităm în mod deosebit depozitul de bronzuri de la Drudu-Metereze (Hallstatt sec. X-IX a.Chr.). Prin numarul mare de piese și diversitatea lor ( seceri, vârfuri de lance, topoare, obiecte de podoabă, de harnasament) se încadrează în categoria marilor valori antice descoperite în România.
Reprezentative pentru cultura și civilizația geto-dacică din campie, sunt colecțiile de obiecte descoperite în davae-le din apropierea unor cursuri de apă ( Ialomița, Borcea). Printre aceste valori amintim- rhyton din lut și vatra cu decor solar de la Piscul Crasani, olăria lucrată cu mâna și la roata de la Stelnica- Grădiștea Mare sau Popina Bordușani.
Colecțiile de epoca medievală (sec. VIII-XVIII) provenite din așezari (Dridu, Targul de Floci) și necropole (Platonești) pun în valoare atât cultura materială a acestor secole cât și diferitele evenimente istorice petrecute. Muzeul deține și o colecție numismatică cu piese republicane și imperiale romane, bizantine, turcești, bulgărești, austro-ungare și românești, din bronz și argint. A existat și mai există o preocupare deosebită pentru lărgirea patrimoniului arheologic de la Bordușani-Popina (preistorie), Săveni- La Movile (preistorie), Bucu-Popina (preistorie), Platonești-Terasa (preistorie), Platonești-tumul (populații alogene pe teritoriul țării noastre), Stelnica Grădiștea Mare (perioada getică), Platonești-necropolă și Vlădeni- Popina Blagodeasca (cultura Dridu), Giurgeni-Orașul de Floci (civilizație medievală, locul de naștere al marelui voievod Mihai Viteazul).
           Colecția de istorie. Deosebit de valoroase sunt fondurile documentare aparținând unor personalități originare din județul Ialomița sau a căror activitate este legată de aceste locuri.
Mihai Vulpescu- celebru muzician și pasionat etnolog care a publicat pentru prima dată în 1917 la Paris doinele românești, în colecția, ,,Doinas de Roumanie...".
  Apostol D. Culea- originar din Sudiți, Ialomița, a participat la organizarea învățământului românesc modern în Basarabia după 1918 și la organizarea școlilor populare.
 I.M.Dobrescu- personalitate de talie internațională a lumii știițifice, printre primii cercetători ai chimiei solului.

           Colecția de etnografie cuprinde un număr de 6882 de piese, din următoarele categorii: port popular, podoabe,țesături de interior, ceramică tradițională românească, ocupații (unelte, ustensile, instalații), obiecte de uz gospodăresc, obiecte de iluminat, transport, elemente de arhitectură, mobilier țărănesc, obiecte legate de obiceiuri (recuzită), instrumente muzicale.
         
            Colecția de Artă și Cultură Religioasă este constituită din icoane pe lemn din sec. XVIII- XIX, vase de cult și veșminte preoțești la care se adaugă fragmente restaurate din frescă origi- nală din Biserica de la Dridu- Sărindar ridicată la 1777. Remarcabilă prin diversitatea stilistică și iconografică, colecția de icoane poartă pe langă inspirația bizantină, amprenta unor școli cunoscu-te, școli de mănăstire sau școală rusească dar și de factură țărănească.
           Colecția de Artă și Cultura Religioasă Maia-Catargi este o colecție unică, de mare valoare artistică și memorială, ce cuprinde icoane pe lemn, sticla,metal, carte religioasă și carte de cult, veșminte preoțești, vase de cult, piese din secolul XVIII- începutul secolului XX.


           
            Colecția de artă plastică: pictură, grafică și sculptură. Colecția de artă plastică și decora-
tivă a Muzeului Județean Ialomița a început să fie constituită la începutul anilor '70 și conține în prezent 1200 de lucrari, multe purtând semnatura unor artiști de renume: Corneliu Baba, Oscar Hah, Emil Ciocoiu, Sabin Balasa, Margareta Sterian, Horia Bernea, etc. Se regăsesc în colecție și compoziții ale unor plasticieni ialomițeni, precum: Alexandru Decu, Pătru George, Maria Unțanu.

          Colecția de artă ,,Nicolae și Zamfira Tuzlaru". Colecție de o deosebită valoare, ce cuprinde foarte multe lucrări de pictură și grafică, unele purtând semnatura unor nume de mare rezonanță în lumea artistică: Eleutheriade, Cojan, Labin, Darascu, Mutzner, Schmeitzer-Cumpana Sirato, H.H. Catargi, Piliuta, Ressu, Verona Phoebes,Steriadi, Bakst, Stoenescu, Iser Brauner, Baba.
          Icoane de lemn, icoane pe sticlă (Școala Transilvaneană, Școala de la Novgorod de sec. XVIII-XIX). sfeșnice din bronz, alamă argintată, cădelnițe, crucifix.
          O vastă și impresionantă colecție de tablouri ale pictorului Nicolae Tuzlaru: peisaje, naturi statice, portrete majoritatea uleiuri pe carton dar și pe panză, precum și seria de tablouri pictate numai în culori de plante, tehnica personala a pictorului Nicole Tuzlaru.

            La secțiunea ,,Artă decorativă" sunt cuprinse foarte multe piese, de la vase decorative de faianță chinezească ,,Zatuma" sec. XVIII și obiecte miniaturale, precum dulăpioare și casete chi- nezești, eventai, albume cu coperți și decor de fildeș (japoneze), la farfurii decorative de porțelan de la cele mai renumite manufacturi din lume ( sec. XIX-Limoges, Rosenthalle, Bavaria, Birmin-gham). Vase de faianță produse de celebre ateliere Deruta și Delft, porțelan pictat manual în aur pe fond cobalt, vase decorative de majolică.Vase ornamentale și fructiere cloisonee, porțelan de Serves de sec. XVIII, vase de Boemia. Statuete din bronz masiv, metal polișat antimoniu și bronz d'ore semnate: Savargin, Bruchon, Constant, Poitvin. Iamovoare și pendule, piese de mobilier, petromaxuri, fiare de călcat, râșnițe de mână.
           O parte din aceste obiecte deosebite pot fi admirate în cadrul expoziției: NicolaeTuzlaru- Pictor și colecționar.





Muzeul Județean Ialomița
Biroul Relații cu Publicul, Liliana Burlacu

Orașul de Floci- un oraș dispărut, din Muntenia Medievală

            Cați dintre calatorii care străbat grabiți drumul spre a a junge pe litoralul Mării Negre știu că, înainte de a trece podul peste Dunăre între Giurgeni și Vadul Oii, au trecut pe lângă câmpul unde,odinioară, a fost vatra unui oraș medieval-Orașul de Floci? Iar cei care zăresc în depărtare  unica ruină, fragmentul unui zid, se intreabă ce a fost acolo vreodată?
           In mijlocul siliștei ,, ca o mărturie a vremurilor trecute" se află o rămășiță din peretele de nord al bisericii (nr. 1), fragment care a căpătat în tradiția locală toponimul de ,,Mănăstire".  
           Majoritatea istoricilor sunt de părere că denumirea orașului provine de la comerțul cu lână (floccus) practicat de oierii care vindeau lână în acest targ.
           Orașul de Floci a fost prima capitală a județului Ialomița și conform scrierilor lui Nicolae Iorga, aici a trăit multă vreme mama lui Mihai Viteazul. Păstrată în istorie ca Doamna Tudora, l-a născut lângă Giurgenii de astăzi,cel mai probabil în anul 1558, pe viitorul domn, Mihai Viteazul dintr-o legatură cu Pătrașcu cel Bun. Orașul a decăzut datorită războaielor ruso-turce duse în zonă în secolul al  XVIII-lea, dar și schimbării parțiale a cursului Dunării. În locul orașului s-a format comuna Piua-Petri, disparuta și ea în urma inundațiilor în prima parte a secolului al XX-lea.
           Mai multe campanii de săpături arheologice au scos la iveală numeroase urme ale vechiului centru urban: 3 biserici si 3 necropole, locuințe, ceramică.

           Situl arheologic ,,Orașul de Floci" , atestat documentar în anul 1431, în timpul domniei voievodului Dan al II-lea, din comuna Giurgeni, a devenit Bază pentru cercetători, fiind inaugurată pe 29 octombrie 2009, o clădire compusă din garsoniere, spașii de expunere, dar și pentru desfășurarea orelor de istorie.

Muzeul Județean Ialomița
Biroul de Relații cu Publicul, Liliana Burlacu