În urma atentatului de la Sarajevo – în care extremistul sârb Gavrilo Princip îi ucide pe arhiducele Franz Ferdinand și pe soția sa – la 28 iulie1914, Austro-Ungaria declară război Serbiei.
Aproape imediat, marile puteri ale Europei și, mai târziu, ale lumii s-au coalizat în două tabere (Antanta și Puterile Centrale) pentru a se confrunta într-un război cum niciodată nu mai fusese până atunci.
Războiul cel Mare sau Războiul Națiunilor a antrenat resurse umane și materiale imense și s-a conturat în jurul refuzului marilor imperii de a acorda populațiilor din cadrul lor dreptul la autodeterminare.
Pentru înfăptuirea idealului istoric – realizarea statului național unitar român – România a trebuit să-și cântărească bine opțiunile înainte de a alege o tabără sau alta. Perioada neutralității (1914-1916) s-a caracteriazat printr-o intensă activitate diplomatică- numeroase tratative duse cu puterile aliate, tratative al căror scop era să asigure eliberarea teritoriilor românești din imperiul austro-ungar (Transilvania, Banat, Bucovina).
În acest context, la 27 august 1916 România își alătură forțele Antantei, declarând război imperiului Austro-Ungar.
Anul acesta, la 100 de ani de la intrarea României în primul Război Mondial, Muzeul Județean Ialomița organizează o serie de evenimente culturale menite să marcheze acest moment istoric.
Astfel, în cadrul seriei de expoziții temporare Exponatul Lunii, Muzeul Județean Ialomița prezintă publicului un obiect de patrumoniu de o valoare deosebită, atât pentru istoria națională, cât și pentru cea locală: un album de fotografii realizate în timpul Primului Război Mondial de către fotograful ialomițean Costică Acsinte.
Achiziționat de către Muzeul Județean Ialomița în anul 2007, de la nora fotografului Costică Acsinte, Maria Acsinte, albumul are 47 de file și cuprinde peste 300 de fotografii de dimensiuni diferite: 4x6 cm, 11x16 cm, 9x14 cm, 13x18 cm, 17x22 cm etc.
Fotografiile au fost realizate între anii 1917-1920 și înfățișează diferite imagini de pe front, din spatele frontului, răniții în spitale, imagini aeriene ale frontului, defilarea trupelor, întoarcerea de pe front a acestora, trupele cazate la Cernăuți, Chișinău, Bălți, Misiunea Franceză, inspecția regelui pe front, aviația română, trupele rusești, diferite aspecte de viață socială–retragerea rromilor, înmormântarea Eroului Necunoscut, daunele provocate de bombardamente etc.
O parte dintre aceste fotografii au fost deja valorificate expozițional de către Muzeul Județean Ialomița, iar altele, înfățișând imagini inedite din timpul primului război mondial vorconstitui obiectul unei expoziții mai ample pe care muzeul o pregătește publicului său pentru acest an.
Ioan Cernău
