Istoric
Muzeul Județean Ialomița a fost înființat în a doua jumătate a deceniului șapte al sec. XX, când prin Legea din 15 februarie 1968 privind organizarea administrativ-teritorială, județul Ialomița a fost reînființat la Slobozia. La acea vreme sediul muzeului se afla la Călărași, într-un imobil monument istoric unde funcționa cu o secție de istorie-arheologie.
În iarna anului 1971 (28 decembrie), conducerea politică a județului a hotărât deschiderea unei a două secții, la Slobozia, cu profil de etnografie. Tot acum este mutată la Slobozia administrația muzeului. Secția funcționa intr-un local nou și modern proiectat (corpul A al actualului muzeu).
În primii ani, în noua secție au fost organizate diverse expoziții de etnografie care ilustrau aspecte ale vieții rurale din Câmpia Munteniei. Între anii 1971-1974, puținii specialiști pe care îi avea muzeul (Alexandru Vlădăreanu, Crișan Mușețeanu, Niculae Conovici, Răzvan Ciucă, Niță Angelescu-director), au reușit să contureze o splendidă colecție de etografie care numără circa 8000 de obiecte. Acestea au constituit fondul organizării expoziției de bază a secției. Deschisă marelui public în anul 1974, expoziția ,,Cultura populară din Ialomița" prezenta într-o succesiune cronologică și culturală viața rurală din Bărăgan sub toate aspectele.
În anul 1981, secția de istorie-arheologie de la Călărași s-a constituit în Muzeul Județean Călărași astăzi Muzeul Dunării de Jos, iar cea de la Slobozia a devenit Muzeul Județean Ialomița.
În timp, prin activitatea unor valoroși muzeografi, colecțiile muzeului s-au dezvoltat și diversificat, completându-se cu un bogat patrimoniu arheologic, istoric, numismatic, etnografic și de artă, justificându-se astfel funcția de instituție județeană de cultură. In anul 1996 a fost inaugurată o nouă secție a muzeului, ,,Așezământul de Artă și Cultură Religioasă Maia-Catargiu" din comuna Maia. Satul a fost vechea moșie a boierilor Filipești, preluată de familia Catargiu. Aici s-a aflat castelul familiei Catargiu și biserica ridicată de aceasta. În prezent se mai păstrează biserica ce adăpostește mormântul celui care a fost primul prim-ministru al Principatelor Unite, Barbu Catargiu.
Desființarea expoziției de bază, în anul 2000, va reprezenta o perioadă de mari eforturi depuse de colectivul muzeului ăn scopul amenajării și redeschiderii. Beneficiind de un sprijin material major din partea Muzeului Național de Istorie a României care a constat în transferarea de vitrine, materiale de tâmplărie, țesături, ș.a, Muzeul Județean Ialomița a reușit în timp record să redea expoziția principalului beneficiar, și anume: PUBLICUL.
La 1 Decembrie 2003, a fost inaugurată expoziția de bază cu tema ,,Evoluția comunităților umane în bazinul Ialomiței. Omul și Râul." Expoziția valorifică patrimoniul arheologic, istoric și de artă adunat cu multe strădanii de specialiștii muzeului. Ea reprezintă, totdată, o bază științifică și educativă pentru diversele segmente de public cu care muzeul intră în contact prin intermediul ofertelor culturale pe care le promovează. Turistului venit din orice colț de țară sau lume i se poate prezenta istoria locurilor pe care le vizitează, tradiția și cultura acestora.
Din anul 2002, în patrominiul muzeului a intrat Conacul Bolomey (com. Cosâmbești), monument de la sfârșitul sec. XIX.
Colecția de obiecte a muzeului însumează un număr de circa 25000 de obiecte ce se constituie în patrimoniul cultural al județului Ialomița, care aparține Patrimoniului Cultural Național. Aceasta este organizată tematic pe următoarele colecții: arheologie, istorie, etnografie, artă, colecția ,,Nicolae și Zamfira Tuzlaru" (intrată prin donație în patrimoniul muzeului în anul 2001).
Colecția arheologie
Muzeul Județean Ialomița deține un valoros patrimoniu arheologic, dobândit în urma cercetărilor sistematice, sau a descoperirilor întâmplătoare. Colecția de arheologie este constituită din obiecte ce aparțin unor perioade istorice diferite, începând din neolitic (mil. V a. Chr.) și până în plină epocă medievală (sec. XV-XVIII).
Această colecție cuprinde, de asemenea, cea mai veche mărturie de faună preistorică documentată pe teritoriul ialomițean și anume, fragmente de Mammuthus Prigmigenius (300.000 de ani), descoperite la Piscul Crăsani și Fetești-Vlasca. Cea mai mare parte dintre obiectele acestei colecții sunt expuse astăzi în cadrul expoziției tematice ,,Evoluția comunităților umane în bazinul Ialomiței. Omult și Râul."
Arefactele ce apar'in culturilor neo-eneolitice (mil. V-IV a Chr.), oferă prilejul cunoașterii creației materiale și spirituale a comunităților umane sedentare, legate organic e marile centre de civilizație din Peninsula Balcanică și Orientul Apropiat.
Din epoca metalellor citam în mod deosebit depozitul de bronzuri de la Dridu-Metereze (Hallstatt sec. X-IX a. Chr.). Prin numărul mare de piese și diversitatea lor (seceri, vârfuri de lance, topoare, obiecte de podoabă, de harnașament) se încadrează în categoria marilor valori antice descoperite în România.
Reprezentative pentru cultura și civilizația geto-dacică din câmpie, sunt colecțiile de obiecte descoperite in davae-le din apropierea unor cursuri de apă (Ialomița, Borcea). Prin aceste valori amintim-rhytonul din lut și vatra cu decor solar de la Piscul Crăsani, olăria lucrată cu mâna și la roată de la Stelnica-Grădiștea Mare sau Bordușani-Popină.
Colecțiile de epocă medievală (sec. VIII-XVIII), provenite din așezări (Dridu, Târgul de Floci) și necropole (Platonești), pun în valoare atât cultura materială a acestor secole, cât și diferitele evenimente istorice petrecute. Muzeul deține și o colecție de numismatică cu piese republicane și imperiale, romane, bizantine, turcești, bulgărești, austro-ungare și românești din bronz sau argint.
A existat și există o preocupare deosebită pentru lărgirea patrimoniului arheologic prin desfășurarea unor activități de cercetare științifică și restaurare pe șantierele arheologice de la: Bordușani-Popină (preistorie), Săveni-La Movile (preistorie), Bucu-Popină (protoistorie), Platonești-necropolă și Vlădeni-Popina Blagodeasca (cultura Dridu), Giurgeni-Orașul de Floci (civilizație medievală, locul de naștere al marelui Mihai Voievod Viteazul).
Colecția de istorie
Deosebit de valoroase sunt fondurile documentare aparținând unor personalități originare din Ialomița, sau a căror activitate este legată de aceste locuri.
Mihail Vulpescu- Celebru muzician și pasionat etnolog care a publicat pentru prima dată în 1917 la Paris doinele românești în colecția ,,Doinas de Roumanie". Apostol D. Culea- originar din Sudiți, Ialomița, a participat la organizarea învățământului românesc modern în Basarabia după 1918 și la organizarea școlilor populare.
I.M. Dobrescu- personalitate de talie internațională a lumii științifice, printre primii cercetători ai chimiei solului.
Colecția de etnografie
Cuprinde un număr de 6882 piese, din următoarele categorii: port popular, podoabe, țesături de interior, ceramică tradițională românească-ocupații: unelte, ustensile instalații, obiecte de uz gospodăresc, obiecte de iluminat, transport elemente de arhotectură mobilier tărănesc obiecte legate de obiceiuri (recuzită) instrumente muzicale.
Colecția de artă și cultură religioasă
Este constituită din icoane pe lemn din sec. XVIII-XIX, vase de cult, carte de cult și veșminte preoțești, la care se adaugă fragmente restaurate din fresca originală din biserica de la Dridu-Sărindar, ridicată la 1777.
Colecția de Artă și Cultură Religioasă Maia-Catargi o colecție unică, de mare valoare artistică și memorială, ce cuprinde icoane pe lemn, sticlă, metal, carte religioasă și carte de cult, veșminte preoțești, vase de cult, piese de sec. XVIII-înc. sec. XX.
Colecția de artă plastică: pictură, grafică, sculptură
Colecția de artă plastică și decprativă a Muzeului Județean Ialomița a început să fie constituită la începutul anilor 70 și conține în prezent 1200 de lucrări, multe purtând semnătura unor artiști de renume: Corneliu Baba, Oscar Hah, Emil Ciocoiu, Sabin Bălașa, Margareta Sterian, Horia Bernea, etc.
Se regăsesc în colecție și compoziții ale unor plasticieni ialomițeni precum: Alexandru Deacu, Pătru George, Maria Unțanu.
Colecția de artă ,,Nicolae și Zamfira Tuzlaru"
Colecție de o deosebită valoare ce cuprinde foarte multe lucrări de pictură și grafică, unele purtând semnătura unor nume de mare rezonanță în lumea artistică: Cojan, Labin, Dărăscu, Schweitzer-Cumpăna, Sirato, H.H. Catargi, Piliuță, Ressu, Verona, Phoebus, Steriadi, Bakst, Stoenescu, Iser, Brauner, Baba.
Activitate editorială
În anul 1977, vede lumina tiparului primul volum din Ialomița-Sturii și Comunicări. Tot în această perioadă sunt deschise marile șantiere arheologice Piscul Crăsani, Dridu și Orașul de Floci. În anul 1984, apare al doilea volum Ialomița cu materiale în special de istorie agrară. Cercetarea arheologică se extinde cu încă doua mari șantiere arheologice-Stelnica-Grădiștea Mare (1985) și Bordușani-Popină (1986).
Până în anul 2004 se va publica și cel de-al patrulea volum, iar din 2005 se va deschide o nouă colecție de publicații intitulate Situri arheologice. În cadrul acesteia au apărut două studii monografice: Orașul de Floci, un sat dispărut din Muntenia medievală și Locuirea getică din partea de Nord a Popinei Bordușani.
De asemenea, în activitatea editorială a muzeului s-a înscris și publicarea unei serii de documente iconografice, ca rezultat al eforturilor muzeului de a pune în valoare mărturiile fotografice ale artistului ialomițean Costică Acsinte. O altă serie de publicații-Istorii, a fost inaugurată în anul 2008, prin publicarea volumului Jurnal, 1913-1917, de către istoricul Georgeta Filitti.
Un aspect deosebit al activității muzeale, îl consituie programele de valorificare a patrimoniului cultural. Una dintre principalele modalități constă în organizarea de expoziții pe diverse teme. Pe lângă expoziția de bază ,,Evoluția comunităților umane în bazinul Ialomiței, Omul și Râul", Muzeul Județean Ialomița organizează o serie de expoziții cu caracter temporar-Ion Albeșteanu, Aromânii, 1 Decembrie sau cu caracter itinerant-Destine de martiri etc.
Sesiunile științifice, simpozioanele, mesele rotunde, conferințele, serile muzeale și lansările de carte s-au numărat printre activitățile ce au condus la consolidarea statului științific și cultural al Muzeului Județean, atat în plan local, cât și național.
La sediul Muzeului au fost organizate in total 371 de expoziții temporare cu o mare varietate tematică, la care se adaugă participarea cu piese din diverse colecții la expoziții organizate în străinătate. Nu lipsit de importanță este menționarea activităților de popularizare și educație muzeală desfășurate atât la sediul instituției noastre cât și în alte locații: simpozioane, conferințe, mese rotunde, sesiuni anuale și numeroase lansări de carte, excursii de documentare, seri muzeale.
Pentru buna desfășurare a activității personalului din muzeu, începând din anul 2002 s-au reorganizat depozitele de patrimoniu, s-au refăcut spațiile destinate laboratoarelor de restaurare și conservare, s-a reorganizat biblioteca muzeului, spațiile destinate birourilor și s-au făcut eforturi pentru echiparea acestora cu aparatură tehnică și electronică.
dezvoltarea colecțiilor, restaurarea și conservarea pieselor de patrimoniu, evidența patrimoniului, clasarea acestuia, constituie permanent activitatea de bază a muzeografilor, cercetărilor și a personalului Muzeului Județean Ialomița.
Astfel, fie că sunteți interesați de istoria locașă, pasionați de arheologie, de tradițiile și de portul străvechi sau iubitori de artă, Muzeul Județean Ialomița vă așteaptă cu porțile deschise.
Muzeul Județean Ialomița
Biroul de Ralații cu Publicul
Liliana Burlacu
